Diagnosticul nutrițional tine cont de teren : componente medicale, psiho, sociale și personale, motivații și așteptări în schimbare, obiceiuri, în special activitatea fizică și consumul de hrană al persoanei. Se bazează pe raționamentul clinic al terapeutului plecând de la o colectare sistematică și detaliată a informațiilor privind diversele analize, a tulburărilor nutriționale, a vieții și a stilului de viață al persoanei.

Pentru a înțelege mai bine terenul, trebuie să acceptăm că numai genele nu determină nimic. Ele sunt influențate de factori externi. Începutul unei boli constă într-un dezechilibru în procesele fiziologice prin care genele se exprimă. Ceea ce contează este identificarea factorilor declanșatori. Din fericire, procesul de disfuncție este dinamic și bidirecțional: spre deteriorarea țesuturilor și insuficiența organelor (boală) SAU spre regenerare și reînnoire (sănătate). Ce se întâmplă în interiorul celulelor este legat de evenimente externe: dieta, hormoni, valuri electromagnetice, mișcări, ….

Pentru a identifica mai bine terenul, cunoașterea profilului (acido-bazic, bionutritional, acizi grași, PG-TX-LT, stres, proteic, psihic …) poate ajuta.

După cum a descris filozoful Arthur Schopenhauer, toate progresele din istoria umanității trebuie să treacă prin trei faze: „Fiecare mare adevăr trece prin trei etape: mai întâi este ridiculizat, apoi este respins si negat cu violenta, ca apoi să fie acceptat ca o evidenta. „

Medicina celulară este medicina viitorului. Nutrimenții esențiali, cum ar fi vitaminele, mineralele și oligoelementele, susțin numeroase reacții chimice importante în fiecare celulă organică. Când nu avem oxigen, o sa ne sufocam, când nu avem apa o sa ne fie sete, când nu avem macronutrimenti (proteine, glucide, lipide) o sa ne fie foame, iar când micro nutrimentele (minerale, aminoacizi, oligoelemente) încep sa ne lipsească, bolile încep sași facă apariția (ex :infartul ).

Trebuie să facem diferența între carente și deficiențe : o carenta duce direct la o patologie, în timp ce o deficienta de vitamine, minerale sau alți factori bioenergetici poate duce la o funcționare defectuoasă a celulelor organice. Sistemul imunitar este slăbit și predispoziția la boli crește.

O insuficienta biologica necompensată da naștere la disfuncții metabolice, o deficienta biologica compensata va duce la semne funcționale (cum ar fi oboseala) iar deficitul marginal este un factor de risc pentru o boală pe termen lung.

Medicina celulară caută sa descopere unde este problema la nivel de celulă.

Terapeutul trebuie:

• să adune informații pertinente cu privire la motivul consultării
• să elaboreze un diagnostic nutrițional
• să formuleze unul sau mai multe obiective nutriționale
• să definească și să planifice acțiunile care urmează să fie implementate pe baza diagnosticului și obiectivelor în funcție de rezultatele așteptate
• să pună in practica acțiuni specifice terapeutului pe baza diagnosticului și obiectivelor inițiale sau cele reajustate.